marți, 26 iulie 2016

Buna ziua,
Ma numesc Mihai Olteanu si va scriu cu speranta ca ma puteti ajuta chiar si cu o informatie daca in alt mod nu este posibil.
Parintii mei locuiesc intr-o comuna din Jud. Calarasi, numita Independenta si au un vecin care are nevoie de ajutor.
Aceasta persoana are un handicap locomotor de aproxmatix un an, nu are sotie si nicio ruda de gradul I.
In concluzie, nu exista nimeni care sa il ingrijeasca. Mama mea a decis sa il ajute cu hrana, medicamente si, nu in ultimul rand, cu igiena zilnica care este destul de dificila. In ultima vreme fiind imobilizat la pat sarcina ii este aproape imposibila si este nevoie de ajutor suplimentar.

Problema este ca, desi au fost anuntate (verbal), autoritatile competente din comuna nu fac nimic sa il ajute.
Mentionesc ca persoana in cauza nu a mai lucrat de foarte multi ani, nu este pensionara si nu are nicio sursa de venit deci nu are asigurare de sanatate.
Va rog sa ma ajutati, sa ma indrumati sau sa imi recomandati de unde sa incep, pe cine sa contactez, cui sa ii scriu.

Multumesc anticipat,

Mihai Olteanu
0745.0745.71

miercuri, 21 octombrie 2015

Un copilas de 9 anisori ce are nevoie urgenta de noi

Buna ziua,
Numele meu este Andreea Sotir si sunt studenta in ultimul an la  master in cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti. In urma cu o saptamana am fost impreuna cu o prietena la Institutul Oncologic Bucuresti unde l-am intalnit pe Marian, un copilas de 9 anisori ce are nevoie urgenta de noi. Acesta este un copil minunat, vesel, jucaus, nu am cuvinte sa va spun cu cata dragoste ne-a intampinat desi noi eram niste straine. 
Povestea lui Marian:
In 2013 Marian a fost diagnosticat cu o tumora cerebrala maligna si hidrocefalee,a facut doua operatii pe creier si s-a ales cu o paralizie pe partea stanga si cu un dren montat din cap pana in burtica, apoi cu un chist gigant. Mirel este un tata singur care se lupta ca baiatul lui sa se faca bine. Atat el cat si Marian au nevoie de sustinerea si ajutorul nostru pentru ca cel mic sa mearga la tratament.
Dupa doi ani de operatii, tratamente, chimioterapie, radioterapie si altele, boala lui Marian s-a complicat din luna Aprilie intrand intr-o forma rara de metastaza,forma ce apare la 1/1000 cazuri in meduloblastom, iar sansele de supravietuire in Romania s-au limitat la zero. Acum singura lui sansa de a se face bine este sa mearga la clinica din Luisville-America pentru un tratament care s-ar putea intinde la mai mult de 6 luni. Avem la dispozitie doar o luna (1 DECEMBRIE) in care am putea strange 150.000-200.000$, pentru ca aceasta este suma de care cei doi au nevoie pentru tratamentul micutului. 

Noi facem tot ce putem pentru a raspandi povestea lui si a-l ajuta, astfel, am creat o pagina de like ( https://www.facebook.com/%C3%8Empreun%C4%83-suntem-mai-puternici-1820872351472706/ ) pentru a aduna oameni cu suflete bune dar si un grup de licitatii (https://www.facebook.com/groups/1509573896032571/ ) unde punem ce avem prin casa de vanzare pentru a incerca sa adunam banii insa suntem constiente ca nu putem face mare lucru fara un sprijin din partea unei fundatii mari!

Va rog din suflet sa ne sprijiniti si dvs. pentru ca singure nu avem cum sa strangem acea suma exorbitanta !!!

Va multumesc pentru timpul acordat!

luni, 19 octombrie 2015

De Halloween speriem cu zambete!

Cu sprijinul unui centru de Spa ,in data de 31 octombrie se va organiza o petrecere pentru copiii centrele de plasament.
Costumatii specifice, petrecere si balaceala pentru micuti.
De Halloween speriem cu zambete!








Multumim New City Wellness Center !

Scrisoare de la Maia

Buna ziua, de cateva luni o doamna sarmana cerseste in apropierea metroului Pipera.
Nu ati putea-o ajuta cu ceva?
Este bolnava de cancer.
Are datorii la chirie.
Fiul ei a incercat sa se sinucida, caci vor fi evacuati in urma neplatei chiriei.
Nora i-a parasit in urma cu 4 luni.
Are in ingrijire o fetita de varsta scolara.
Banii pe care-i primeste de la trecatori sunt insuficienti. Ea sta umila si trista ... 
Am inteles ca are un cancer invaziv, iar pentru acesta Fundatiile nu o pot ajuta caci nu exista nu stiu ce...A avut intai la vezica acum si in alte parti...
Ma gandeam poate o poate ajuta cineva cu chiria sau pe fetita cea mica Alexia cu rechizite, hainute sau pe fiul ei cu consiliere psihologica. Orice.
Alexia risca sa ramana singura...
Va atasez pozele facute de mine azi dimineata. 
Va multumesc mult de tot!
Maia Martin


miercuri, 7 octombrie 2015

Asezamantul social-monahal “Tara Almajului” Bozovici

Numele meu este pr.prof.Petrica ZAMELA. De doi ani de zile am inceput un proiect social, in apropierea com. Bozovici, din jud. Caras Severin. In primavara anului trecut am inceput ridicarea cladirilor necesare pentru a adaposti persoanele varstnice, fara posibilitati financiare. De asemenea dorim ca in cadrul acestui complex social si monahal sa ingrijim si copii abandonati de parinti si sa deschidem un centru de tineret, unde sa oferim tinerilor o alternativa frumoasa pentu a-si trai timpul liber si unde sa ii invatam ca a iubi pe cel de langa tine si a-l respecta este definitoriu pentru fiinta umana.  Atat batranii cat si copii vor fi ingrijiti in mod voluntar de catre calugaritele care vor deservi acest complex social_monahal. Din toate fondurile adunate doar din donatii am reusit sa ridicam un sfert din totalul necesar al cladirilor, fara a reusi sa acoperim ceea ce am ridicat, desi am inceput activitatea provizorie, intr-o casa dintr-o localitate apropiata, avand in ingrijire permanenta doua batrane. Pentru a putea oferi spriinul si dragostea noastra la cat mai multe personae defavorizate, avem nevoie sa terminam cladirile care sa ii adaposteasca. Venim si in intampinarea Dvs. cu rugamintea de a ne ajuta, ca la randul nostru sa putem ajuta. Orice ajutor cat de mic, poate insemna un zambet, o speranta, o zi de viata in plus, adusa unor oameni ai nimanui.
 
Va multumim mai intai ca ati citit aceste randuri si pentru gadurile bune si oicare ar fi hotararea Dvs. va pretuim si va dorim o activitate rodnica si binecuvantata de Dumnezeu.
 
Cu stima si consideratie,
 
Pr.prof.Petrica Zamela
Administrator al Asezamantului social-monahal “Tara Almajului” Bozovici
CIF 33331507

luni, 5 octombrie 2015

Actiune caritabila : Donatie Alimente!

Actiune caritabila : Donatie Alimente!

In data de 07.10.2015, ora 12:00, locatia : Restaurant Adam Str. Piatra Morii nr. 16, sector 1, Bucuresti Repere : Statia Damaroaia
Mijloace de transport : tramvai 24; masina 331, 331 bis, metrou Jiului
Asociatia  umanitara "I Do" organizeaza o actiune caritabila in vederea distribuirii de alimente pentru persoanele cu probleme financiare.
Actiunea vizeaza distribuirea de 100 de pachete cu alimente.
Cei interesati pot ne pot contacta : 0727.140.245

luni, 14 septembrie 2015

Dragostea nu are varsta!

Buna ziua, ma numesc SAVOLSZKI TIBERIU-EMANUIL si sunt nascut si cresut in acest oras, numit RAUL DOAMNELOR- dupa raul care traverseaza orasul: SASAR.
Am fost invatat sa termin totdeauna ceea ce am inceput, sa nu las un lucru neterminat- ca sa vina altii sa-l termine si apoi sa fiu de mandra minune la lume, dar, daca pot sa-i ajut si pe altii.  Am fost invatat sa respect pe cei mai in varsta- si parul alb, sa le dau intaietate si sa le respect deciziile- chiar daca mai apoi, am facut cum am crezut eu ca e mai bine- avand castig de cauza mai totdeauna.
Acolo unde mi-am desfasurat activitatea, am pus sufletul sa mearga treaba ignorand partea financiara- chiar, iar sefii au profitat de acest lucru punandu-ma sa rezolv probleme care nu intrau in sfera mea de activitate- sau in domeniul meu de activitate. Placandu-mi provocarile, am acceptat sa le rezolv si sa le duc la bun sfarsit pe toate, stiind ca lumea se baza pe faptul ca mie mi s-au dat sa rezolv problemele, iar eu voi sosi cu ele rezolvate- fara amenzi, procese verbale de contraventie, si alte asemenea delicatesuri. Ca orice om- fiind supus greselilor, am facut si eu boroboate, prostioare- pentru care am platit sau am fost penalizat, caci acesta este cursul vietii.
Am fost SUS si am ajuns JOS: am facut un A.V.C. hemoragic care m-a scos din circuitul muncii, si am fost pensionat cu diagosticul: DEFICENTA DE FACTOR DE COAGULARE C; mie mi s-au facut analizele la BUCURESTI- pentru ca este o boala ereditara, dar restul familiei a uitat sa mai treaca pe la BUCURESTI ca sa-si faca analizele- mai ales MAMA, cadru medical timp de trei zeci de ani: de ce oare- sau, stia ea ceva.??? Dar, dupa ce ai facut un A.V.C. hemoragic- oricand poti sa-l faci pe al doilea, sau al treilea care poate fi fatal daca la primul ai scapat- si nu ai ramas cu sechele, iar firmele se spala pe maini cu cea mai draga placere, ca sa nu aiba probleme pe viitor: ceea ce se intampla in general in 90% din cazuri. Eu, m-am recuperat dar nu am mai prins un loc de munca- apoi acum trei ani, sotia mea a divortat dar am ramas impreuna sa ne crestem fetita: ANAMARIA-MAGDALENA de comun acord, ca sa nu resimta socul destramarii familiei si sa fie intre parintii ei.
Pentru mine vremea a trecut de la o pensie la alta, de la un meci de handbal la altul- cu prea putine realizari si evenimente deosebite: doar zilele de nastere ale sotiei si copilului fiind aniversate. Iubirea era o notiune invechita pentru mine- si fara sens.
Si totusi, IUBIREA A APARUT DIN SENIN.
A aparut straniu- dar a aparut, si la peste 8.000 de km de BAIA MARE; in Japonia- mai exact in prefectura YAMANACHl din Tokyo. A aparut in persoana unei DOAMNE cu ochi de caprioara, cu parul prins- intr-un mod caracteristic doar femeilor din Japonia, cu un suflet imens de mare, singura- divortata, care isi ingrijeste copilul ei de 6 anisori.
Acea DOAMNA SE NUMESTE : IZUMI IMAZU- IAR COPILUL EI SE NUMESTE: JUIN.
Trecand peste problemele ivite intr-o casnicie, unde sotul are intotdeauna dreptate si este obisnuit sa i se indeplineasca orice gand si dorinta, am ramas fermecat de puterea ei de a se descurca in viata: casnica fiind isi ingrijeste copilul pe JUIN, bolnav de AUTISM-MENTHAL RETARDATION singura. Atat doar ca, un tratament pentru o asemenea boala- care aici in ROMANIA nu este finantata de la stat, ci doar de parinti costa extrem de mult.
Nu am sa ma leg de legislatia romaneasca in ceea ce priveste aceasta boala- caci stiu destul de multe citind si interesandu-ma pe net, despre ceea ce inseamna aceasta crunta si grava boala, care in timp a produs multe sciziuni si ruperi ale legaturilor dintre soti, probleme in familie, invidie, ura si altele.
Va voi spune ca: in ROMANIA inca nu exista un SANATORIU, unde un copil ce sufera de AUTISM-MENTHAL RETARDARDATION sa poata fi trata ca si un om, ca si un aproape al tau, al meu, al nostru. Acesti copii- care nu au gresit cu nimic- NIMANUI, sunt in general marginalizati si adusi la coada societatii, PUTEREA DE INTELEGERE SI FORTA MENTALA A PARINTILOR fiind motorul principal al faptului ca acesti copii au PARTE DE INTELEGERE, RESPECT, TRATAMENT, DRAGOSTE, IUBIRE SI EDUCATIE.
Am incercat sa gasesc o fundatie care sa asigure internarea micutului JUIN, pe o perioada de timp mai indelungata dar m-am lovit de faptul ca, aici in ROMANIA orice copil care sufera de AUTISM-MENTHAL RETARDATION este tratat si i se vorbeste in limba romana; ori micutul JUIN, eventual intelege putin in limba engleza dar nu stie o boaba de limba romana. Aici la noi, tratamentul si munca de recuperare se fac de catre medici profesionisti- dar, fata de ceea ce se face in Japonia- EUROPA mai are mult de imbunatatit.
Asadar, in fata imposibilitatii evidente de ai asigura lui JUIN aici in ROMANIA, tratamentul si recuperarea de care are atat de multa nevoie- desi lZUMI, a ramas fermecata de orasul BAIA MARE si i-a placut si orasul CLUJ NAPOCA, hotarandu-se in prima faza sa se mute aici cu copilul, am hotarat impreuna si am cazut de accord ca, JUIN sa ramana cu mama lui: D-NA IZUMI in Japonia, iar eu sa ajung la ei.
Pentru ca ne iubim extrem de mult- si nu putem sa traim unul-fara-celalalt prea mult timp- ca doua SUFLETE PERECHE, a ramas sa ne auzim si vedem pe net cat mai mult timp posibil, iar eu sa-i povestesc despre ce am facut si am realizat si ea sa-mi scrie despre ce informatii a mai gasit. DORESC SA MA CASATORESC CU IZUMI si sa iau activ parte la cresterea si educarea micului JUIN- devenit si copilul meu.
Pentru a ajunge insa- in TOKYO, am nevoie sa fiu ajutat deoarece banii pe care-i primesc din pensia de boala si ajutorul meu de handicap, se duc pe plata facturilor, a medicamentelor pentru mine si sotia mea: MAGDA, SI PE TOT CEEA CE TINE DE BUNA  ALIMENTATIE SI INTRETINEREA LA SCOALA A FIICEI NOASTRE: ANAMARIA-MAGDALENA. Un bilet pana in TOKYO- poate costa si 1200 de euro, daca vreau sa zbor fara a astepta mai mult de 12 ore la o zi in aeroporturile de tranzit. Pentru a o ajuta si eu pe IZUMI, la cresterea, educarea si tratamentul lui JUIN as avea nevoie de alti bani, iar pentru a demonstra la AMBASADA JAPONIEI IN ROMANIA ca, posed o anumita suma cu care sa ma intretin in Japonia- am nevoie iarasi de o anumita suma de bani.
Stiu ca toata lumea are mari probleme- si, de toata felurile. Eu vreau sa va ganditi, la ce ati face daca copilul D-VOASTRA ar fi diagnosticat cu AUTISM-MENTHAL RETARDATION.  Ati misca muntii din loc, ati rasturna guverne, ministere, doctori platiti degeaba care stiu doar sa puna o stampila si sa-ti zica: MERGI ACASA, E BINE- NU Al NIMIC, ati pune in miscare prin forta banilor DUMNEAVOASTRA, CAMPANII CARE SA SENSIBILIZEZE SOCIETATEA ROMANEASCA SI PE NOI- CA OAMENI, CU PRIVIRE LA ACEASTA GRAVA BOALA? Eu, nu va cer sa luati arma in maini ci sa ajutati doua suflete pereche, sa se intalneasca si sa traiasca alaturi de- copilul bolnav de AUTISM-MENTHAL RETARDATION, SA AIBA GRIJA DE EL PANA LA SFARSITUL ZILELOR.
Stiu ca multora, li se va parea naiva- si de prost gust aceasta incercare, intrebandu-se apoi: CINE ESTE NEBUNUL CARE LE-A TRMIS-O? Aveti perfecta dreptate: v-a trimis-o UN NEBUN. Asa am fost considerat toata viata mea, de mic copil- continuand cu adolescenta si trecand prin varsta oamenilor maturi- pana ce am fost pensionat. Si dupa aceea. Poate, pentru ca eu am reusit acolo nimeni nu a avut curajul sa incerce dar'a'mite sa se gandeasca ca ar putea fi totusi o portita de a rezolva problema, poate pentru ca eu am rezistat mult mai mult decat au rezistat altii- mai bine facuti decat mine si mai dezvoltati, la anumite situatii de stress, conflict, probleme, situatii dificile care te-au pus fata-n-fata cu moartea. NU STIU.
Stiu doar ca, doresc sa ajung anul viitor in TOKYO- pe aeroportul HANEDA si sa-mi imbratisez cu dragoste si duiosie viitoarea mea sotie: IZUMI- si pe baietelul ei: JUIN, sa-i sarut cu sfintenie pe cap si s-o cer de sotie pe IZUMI. Ca apoi, viata noastra sa se desfasoare asa cum vom dori eu si IZUMI. Si mai stiu ca, FARA AJUTORUL DUMNEAVOASTRA NU VOI REUSI NICIODATA SA IMI VAD SOTIA SI COPLASUL- SI, SA NE ASTEPTAM CA VIATA SA NE MAI DARUIASCA UN COPIL: DE CE, NU???
Eu nu va spun cat ati putea sa donati- ar fi de prost gust, mitocanesc si ar cadea foarte prost pentru toata lumea: 100 euro, 1.000 euro, 10.000 euro sau 100.000 euro. Cat va v-a indemna inima si sufletul- si gandul ca prin acest gest veti ajuta un copil sa primeasca pe viitor cel mai bun tratament in materie de AUTISM-MENTHAL RETARDATION, iar doi oameni se vor gasi si vor putea sa-si uneasca inima si sufletul in ceremonialul casatoriei, ca sa fie impreuna cu copilul lor sa-l ajute, sa-l invete, sa-i indrume pasii pe drumul vietii.
Dupa ce ma voi stabili acolo- in limita posibilitatilor materiale si financiare, voi incerca sa fac rost de material educational si materiale privind tratamentul AUTISMULUI-MENTHAL RETARDHATION, pe care sa le trimit in tara pentru ca si copiii de aici sa beneficieze de metode mai avansate de tratament si educational in lupta cu aceasta crunta boala.

Tot ceea ce veti binevoi a dona, va fi folosit exclusiv pentru ca JUIN sa devina candva un reprezentant de seama al acestei planete, si, sa nu uite ca a ajuns ceea ce a ajuns si datorita unor oameni de onoare si cu o inima mare.
Va multumesc in numele meu, al DOAMNEI IZUMI si al lui JUIN. DOMNUL SA VA BINECUVANTEZE Sl SA AlBA GRIJA DE DUMNEAVOASTRA SI CEI DRAGI VOUA!!!!!!!!!!!!!
Cu adanc respect si onoare, al dumneavoastra:
SAVOLSZKI TIBERIU-EMANUIL
ΒΑΙΑ ΜΑRΕ